VERONICA LAZĂR – Luminile revoluționează istoria. Istoria filosofică franceză între critică și teologie. Vol. I ERUDIȚII ȘI TEOLOGII

Descriere

VERONICA LAZĂR – Luminile revoluționează istoria. Istoria filosofică franceză între critică și teologie Vol I. ERUDIȚII ȘI TEOLOGII

„Filosofii Luminilor vor scrie istorii filosofice dintr‐o obsesie pentru prezent. Dar cum trecutul fusese mereu reperul, dovada și inspirația morală, le revine atunci să interogheze relația acestui prezent cu trecutul. E istoria o condamnare sau o eliberare? A cunoaște trecutul înseamnă a recunoaște cât de mare e greutatea care apasă fatalmente pe umerii celor din prezent, care au fost modelați astfel irevocabil sau, dimpotrivă, înseamnă o despovărare de bagajul infernal al unor superstiții și prejudecăți care împiedică acțiunea și autoconstrucția libere? Astfel, dimensiunea politică a istoriei se recompune la alt nivel: istoria filosofică nu mai e subordonată pur și simplu unor politici deja existente, ci interoghează alte politici și forme de viață, posibile și dezirabile. Din conservare a unor esențe anistorice, istoria devine o recunoaștere a capacității lumii umane de a produce noul, sub influența unor factori sociali, culturali, economici, rasiali. Genealogia în sensul ei străvechi, de lanț al descendenței legitime, face loc genealogiei în sensul modern și critic: suspiciunea că lucrurile nu sunt mereu ceea ce pretind ideologiile că ar fi, dar că pot fi reconstituite istoric în devenirea lor veritabilă, pe alocuri contingentă și uneori inconfortabilă. De tranziția de la una la cealaltă și de condițiile care au făcut-o posibilă se ocupă cele două volume ale acestei cărți.”

Din cuprins:

Introducere / Câteva anacronisme: istoriile filosofice și filosofia istoriei / „Iluminismul” și „secularizarea” /  Câteva anacronisme: istoria ideilor, istoria disciplinelor / Canon și context, istorie a ideilor și istorie intelectuală / Cum se scrie istoria în Franța în pragul secolului Luminilor / Istoria nu e încă o disciplină / Infrastructura cunoașterii. Academiile: politizare și autonomie / Poetica și politica istoriei oficiale. Istoriografii de stat / Magistra vitae. Educația istorică și programele școlare pentru prinți și supuși / Un caz exemplar: istoria școlară iezuită și creștinarea antichității păgâne / Infrastructura cunoașterii: congregația benedictină savantă de la Saint Maur. Posibilitatea cunoașterii istorice și o nouă definiție a autenticității /  Călugări savanți în avangarda cunoașterii: Jean Mabillon, discursul asupra metodei istorice și revoluția diplomatică /  Academicieni în avangarda cunoașterii: Nicolas Fréret, disputele despre vechimea lumii și epistemologia anticarteziană a istoriei / Călugări savanți în avangarda cunoașterii: Bernard de Montfaucon despre inconștientul textului și hermeneutica conspiraționistă a lui Hardouin /  O istorie ruptă între erudiți și filosofi? / Probleme cu definirea istoriei. Un câmp fundamental fragmentar și în plină transformare /  Fundamente istorice ale autorității politice /  Istoria originilor / Istoriile antice /  Un nou interes politic pentru istorie. Roma, Sparta, Atena și poate cea mai importantă problemă de filosofie politică a secolului /  Excurs. Un republicanism francez? – Republicanism feudal, republicanism social, republicanism comercial și câte ceva despre originea ideilor moderne despre egalitate /  Mito‑istoria națională /  Metafizica dinastică și istoria ca proces de pacificare a societății /  Istoria ca război al raselor. Revoluția epistemică a lui Boulainvilliers /  Celtomaniile și nașterea patriotismului național / Istoria liberală după Revoluție: istorie a războiului social, istorie a păcii / Un teolog descoperă istoria: Bossuet și modernizarea teologiei istoriei /  Inamicii. Protestanții și istoricismul potențial al hermeneuticii critice a Bibliei / Rătăcirile și descoperirile hermenuților protestanți /  Implicații ale protestantismului și ale hermeneuticii critice a Bibliei /  Cartea sfântă, Cartea Naturii și hermeneutica biblică heterodoxă în secolul al XVII‑lea. Koerbagh, Galilei, Meyer, La Peyrère /  Paradoxurile naturalismul lui Spinoza: istoria împotriva istoriei / Protosociologismul lui Richard Simon / Despre republica iudaică / Istoria universală a lui Bossuet / Devieri de la istoria augustiniană. Istoria mundană și anacronismul ca dezorientare teologică /  Istorie sacră, istorie profană, superstiții și mituri /  Cine face istoria? Istoria vizibilă și istoria invizibilă, cauze ordinare și cauze extraordinare, agenții istoriei și locul miracolelor /  Ce e universal în istoria universală. La ce folosește istoria? /  Evreii și sălbaticii în teologia istoriei /  Biserica și statul. Teoria politică a lui Bossuet /  Metafizica istorică a Bisericii Catolice: universalitate fără progres / Istoriile devin istorie: nașterea unui singular / Mâna invizibilă și contradicțiile vizibile din teologia istoriei
Concluzii. Teologia istoriei nu e o filosofie a istoriei (deși filosofia istoriei e puțin o teologie a istoriei)