Descriere
„Volumul Filmul tranziției. Contribuții la interpretarea cinemaului românesc „nouăzecist” a fost gândit ca un fel de prequel la Politicile filmului, un alt volum colectiv, apărut la Editura Tact în 2014. Cinemaul românesc investigat în Politicile filmului era, desigur, acel cinema care ajunsese în câțiva ani să fie fenomenal de bine cotat în palmaresurile marilor festivaluri de film și ale criticii internaționale. Cu totul altfel stau lucrurile cu obiectul de analiză al prezentului volum – cinemaul perioadei de „tranziție” (în lipsa unui cuvânt mai bun) de la epoca socialistă la epoca „noului cinema românesc” (adică redefinit estetic și reașezat instituțional după anul 2000). La fel ca în cazul volumului anterior, Filmul tranziției reunește autori cu formații academice și interese intelectuale destul de diverse – specialiștilor în cinema adăugându-li-se filosofi, filologi, jurnaliști și istorici. Pariul este ca această multiplicare a instrumentelor de cercetare și de analiză să producă idei noi, cunoaștere nouă, să ilumineze puternic, provocator, dincolo de clișee, „filmul tranziției” – atât cel care a rulat în cinematografe, cât și cel care s-a desfășurat în afara lor.” (Andrei Gorzo & Gabriela Filippi)
Texte:
Comori ascunse. Receptarea după 1989 a filmelor interzise în perioada comunistă (Gabriela Filippi); Autorul colectiv (Costi Rogozanu); Naționalism și negaționism în cinemaul românesc. Strategii discursive pre- și post decembriste (Raluca Durbacă); Istorie și conștiință de clasă medie în filmele românești ale anilor ’90 (Alex Cistelecan); „De mult vreau să te fut”. Sexul femeilor și puterea bărbaților în filmul de tranziție (Iulia Popovici); Anticomunism – rețeta noastră secretă. Filmele anilor ’90 (Claudiu Turcuș); Memorialul durerii: istoria ca maniheism (Alexandru Matei); Deceniul autorilor. Ce s-a întâmplat cu filmul românesc în anii ’90? (Radu Toderici); De la curatoriat la canon în cinematografia românească a anilor ’90 (Mihai Fulger); Avatarurile cinematografiei de tranziție. Studiu de caz R.A. CINEMAROM (Bogdan Jitea); Unde a dispărut documentarul românesc în anii ’90? (Andra Petrescu); Estetica disperării (Ionuț Mareș); 1990-1994. Primul cincinal de comedie română liberă (Cătălin Olaru); Deconstructing Nae. Fragmente pentru o istorie a filmului comic în tranziție (Christian Ferencz-Flatz); Debuturi, rebuturi și reconsiderări. Trei filme din anii ’90 citite în 2017 (Andrei Șendrea); Daneliuc prizonierul (Andrei Gorzo)
Despre autor
Coordonatori:
ANDREI GORZO (n. 1978). A studiat la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București și la New York University. Doctor în cinematografie și lector universitar, cercetează și predă istoria cinematografului și a ideilor despre cinema la UNATC, la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii al Universității București și (în perioada septembrie 2017-ianuarie 2018, ca beneficiar al unei burse de cercetare Fulbright) la Stanford University. A coordonat volumul colectiv Politicile filmului. Contribuții la interpretarea cinemaului românesc contemporan (Tact, 2014; împreună cu Andrei State). Cele mai recente publicații: Imagini încadrate în istorie. Secolul lui Miklós Jancsó (Tact, 2015) și „O vară de neuitat”: un studiu critic (Societatea Culturală NexT-LiterNet, 2017).
GABRIELA FILIPPI (n. 1987). Doctorand și asistent universitar în cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București. În perioada 2009-2016 a fost redactor al revistei Film Menu. În ultimii ani a colaborat în cadrul mai multor proiecte de educație cinematografică dedicate publicului tânăr: „CinEd”, „Éducation a l’image” și „Filme pentru liceeni”. A publicat lucrarea „Cea mai fericită fată din lume”: un studiu critic (Societatea Culturală NexT, 2017).
Autori:
ALEX CISTELECAN (n. 1979). A studiat filosofia la Universitatea „Babeş–Bolyai” din Cluj şi la Université de Poitiers. Doctorat în teorie politică la LUISS University, Roma, cu o teză despre o teorie lacaniană a birocraţiei. Lector universitar la Universitatea „Petru Maior” din Târgu–Mureş, Facultatea de științe și Litere. Redactor al revistei Vatra și coordonator al platformei CriticAtac. A publicat Viața ca film porno. Protocoalele Lacan (Aula, 2007) și a coordonat volumele colective Wronging Rights: Philosophical challenges for Human Rights (Routledge, 2012; împreună cu Aakash Singh Rathore) și Plante exotice. Teoria și practica marxiștilor români (Tact, 2016; împreună cu Andrei ⁄State).
RALUCA DURBACĂ (n. 1983). Absolventă a Facultăţii de Comunicare și Relații Publice din cadrul școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (2006) și a Secției de Filmologie a Facultăţii de Film din cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” (2015) din Bucureşti. A fost colaboratoare a revistei Film Menu şi critic invitat în cadrul programului de educaţie cinematografică „Éducation à l’image”.
Christian Ferencz-Flatz (n. 1981) a studiat la Universitatea Bucureşti, unde a obţinut doctoratul în filozofie cu o teză despre deconstrucţia heideggeriană a conceptului de valoare. A publicat volumele Obişnuit şi neobişnuit în viaţa de zi cu zi. Fenomenologia situaţiei şi critica heideggeriană a conceptului de valoare (Humanitas, 2009) şi Retro. Amorse pentru o fenomenologie a trecutului (Humanitas, 2014), Incursiuni fenomenologice în noul film românesc (Tact, 2015),precum și numeroase studii în reviste academice şi volume colective din țară și din străinătate; de asemenea, a tradus în limba română lucrări fundamentale de fenomenologie (Edmund Husserl, Martin Heidegger) şi teorie critică (Walter Benjamin, Theodor W. Adorno). În prezent este cercetător în filozofie al Institutului Alexandru Dragomir/ Societatea Română de Fenomenologie și bursier al Institute for Research in the Humanities, Universitatea București.
MIHAI FULGER (n. 1978). A studiat la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti (unde este în prezent doctorand al Centrului de Excelenţă în Studiul Imaginii) şi la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”. Colaborează din 2005 cu săptămânalul Observator cultural. A publicat volumul de interviuri „Noul val” în cinematografia românească (Art, 2006). Este membru al Asociației Criticilor de Film (UCIN) și al Federației Internaționale a Criticilor de Film (FIPRESCI). Activ din 2012 în cadrul Arhivei Naţionale de Filme – Cinemateca Română, este acum directorul acestei instituții. Din 2013 este redactor al revistei Film. Face parte din Consiliul de Administrație al Centrului Național al Cinematografiei.
BOGDAN–ALEXANDRU JITEA (n. 1982). Este doctor în istorie al Universităţii Bucureşti (2012) cu teza „Disidenţă şi conformism în cinematografia regimului Ceauşescu”. Domeniile sale de interes sunt istoria cinematografiei, propaganda vizuală în regimurile totalitare şi politica culturală ceauşistă. Autor al filmului documentar Epopeea Națională Cinematografică (2011), în prezent este cercetător în cadrul Arhivelor Naţionale de Film, unde gestionează proiectul realizării Filmografiei filmului documentar vechi (1897-1948). A publicat mai multe studii în reviste de specialitate.
IONUȚ MAREȘ (n. 1985). Jurnalist şi critic de film. A studiat jurnalismul şi limba engleză la Universitatea de Vest din Timişoara şi a absolvit un master în jurnalism tematic la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii Bucureşti, cu o lucrare care analiza relaţia dintre presa culturală şi apariţia Noului Val din cinematografia română. Din 2013 deţine rubrica de cronică de film a cotidi- anului online de cultură Ziarul Metropolis. Este selecționerul competiţiei festivalului „Ceau, Cinema!” de la Timişoara şi al competițiilor de scurtmetraje ale festivalului Anonimul de la Sfântu Gheorghe. A publicat lucrarea „0slo, 31 august”: un studiu critic (Societatea Culturală NexT–LiterNet, 2017).
ALEXANDRU MATEI (n. 1975). Lector la Facultatea de Litere a Universitpţii „Ovidius” din Constanţa şi cercetător la Institutul „G. Călinescu” al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. Doctorat în literatură franceză contemporană (Universitatea Bucureşti şi École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris). A tradus din limba franceză cărţi şi texte de Jean Baudrillard, Bruno Latour, Roland Barthes, Souleymane Bachir Diagne, Michel Henry, William Marx. Ţine rubrica TV în revista Șapte seri. A publicat volumele Ultimele zile din viața literaturii (Cartea Românească, 2008), Mormântul comunismului românesc. „Romantismul revoluționar” înainte și după 1989 (IBU Publishing, 2011), O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983) (Curtea Veche, 2013), Roland Barthes, mitologii românești (Art, 2017).
CĂTĂLIN OLARU (n. 1981). Este critic de film și director artistic al Divan Film Festival şi HipTrip Travel Film Festival. Din 2009 publică în revistele Cultura, FILM și Kamikaze, precum și pe platforma Blogurile Adevărul și postmodern.ro. Din decembrie 2013 este membru al Asociației Criticilor de Film (UCIN) și al Federației Internaționale a Criticilor de Film (FIPRESCI). A fost colaborator al programelor de educație cinematografică EducaTIFF (2014) şi „Éducation à l’image” (2014 şi 2015). A publicat lucrarea „Proba de microfon”: un studiu critic (Societatea Culturală NexT–LiterNet, 2016).
ANDRA PETRESCU (n. 1987). A studiat la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din București. Este asistent universitar și doctorand la UNATC, cu o teză despre documentarul românesc din perioada anilor 1950–1970. A scris articole şi cronici pentru Film Menu, colaborând și cu alte publicații: Observator cultural, Film, AaRC, Acoperișul de Sticlă și Istoria filmului.
Iulia Popovici(n. 1979). Critic și curator de arte performative. Interesele ei se îndreaptă spre scena alternativă de arte performative din România și Europa de Est, practici documentare și participative şi provocările sociale ale artelor contemporane. A editat antologiile New Performing Arts Practices in Eastern Europe/Noi practici în artele spectacolului din Europa de Est (Cartier, 2014) și The End of Directing, the Beginning of Theatre-Making and Devising in European Theatre/Sfârșitul regiei, începutul creației colective în teatrul european (Tact, 2015). Cea mai recentă carte publicată: Elefantul din cameră. Ghid despre teatrul independent din România (ColectivA-Idea Design & Print, 2016).
Costi Rogozanu (n. 1977). Absolvent al Facultății de Litere, Universitatea București, a publicat volumele de critică Agresiuni, digresiuni (Polirom, 2006) și Carte de muncă (Tact, 2013), precum și culegerea de proză scurtă Fuck the cool. Spune‑mi o poveste (Polirom, 2007); de asemenea, a coordonat volumele colective Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (împreună cu Vasile Ernu, Ciprian Șiulea și Ovidiu Ţichindeleanu; Cartier, 2008) și Epoca Traian Băsescu. România în 2004‑2014 (împreună cu Florin Poenaru; Tact, 2014). Este coordonator al platformei CriticAtac.
ANDREI ȘENDREA (n. 1984). Este licenţiat al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti, cu o lucrare despre cinematografia lui Lucian Pintilie. A fost selectat în programul Locarno Critics Academy 2014 şi a participat la worhshopuri de jurnalism de film la festivalurile de la Veneția și Cannes. A scris cronică şi analiză de film pentru publicaţii ca LiterNet, Gândul, Film Menu, Film, Indiewire, Republica, Istoria filmului. Din 2016 este redactor la emisiunea TV Ca-n filme (Digi24).
Radu Toderici (n. 1983). A studiat la Universitatea „Babeș‑Bolyai” din Cluj, unde a obținut doctoratul în filologie cu o teză despre istoria conceptului de imaginație în Franța secolului al XVII‑lea, din 2012 fiind asistent de cercetare în cadrul aceleiași universități. Între 2009 și 2013 a asigurat, săptămânal, rubrica de film a publicației on‑line artactmagazine.ro, iar din 2014 scrie cronică de film pentru blogul slicker.ro. De asemenea, a publicat eseuri și cronici de film în mai multe reviste culturale.
CLAUDIU TURCUȘ (n. 1981). A studiat la Facultatea de Litere a Universității „Babeș Bolyai” din Cluj, un-de a obținut doctoratul în filologie, în prezent fiind lector la Facultatea de Teatru și Televiziune a acele-iași universități. Este redactor asociat la Observator cultural și editor al revistei Ekphrasis. A publicat numeroase studii și eseuri în reviste academice și culturale, precum și volumul Estetica lui Norman Manea (Cartea Românească, 2012).
tact –
http://www.criticatac.ro/filmul-tranzitiei-un-raport-despre-starea-natiunii/
tact –
Costi Rogozanu:
http://webtv.realitatea.net/bookface/bookface-5-dec-filippi-gorzo_926123.html?p=1#video
tact –
Dacă Radu Jude zice că e cel mai bun lucru pentru cinematografia română, atunci zicem și noi ca și el ?
http://suplimentuldecultura.ro/20902/anul-cinematografic-2017-concluzii-si-urgente-pentru-noul-an/
tact –
Mihai Iovănel:
http://www.scena9.ro/article/andrei-gorzo-gabriela-filippi-filmul-tranzitiei
tact –
Mădălina Pojoga:
https://www.observatorcultural.ro/articol/filmul-tranzitiei-recuperarea-critica-unui-cinema-uitat/
tact –
Inregistrarea dezbaterii de la Muzeul Literaturii Române despre volumul „Filmul tranziției”:
https://soundcloud.com/josico83/lansare-filmul-tranzitiei-21-feb-2018
tact –
Andrea Chiper in Filmmenu:
https://filmmenu.wordpress.com/2018/08/23/filmul-tranzitiei-inca-un-deceniu-obsedant/