Oferta

GEORGES DIDI‑HUBERMAN – În fața imaginii. Întrebare despre finalitatea unei istorii a artei

45lei 36lei

Autor: GEORGES DIDI‑HUBERMAN
În fața imaginii. Întrebare despre finalitatea unei istorii a artei
Traducere din limba franceză și postfață: Laura Marin

346 pagini

© 1990, by Éditions du Minuit
© TACT, 2020

Cod Produs: 4114-1 Categorie:
ID Produs 5500

Descriere

GEORGES DIDI‑HUBERMAN – În fața imaginii. Întrebare despre finalitatea unei istorii a artei:

„Apărând în contextul unei relecturi critice a figurilor majore, problemelor, noțiunilor și instituțiilor istoriei artei, după cum atestă lucrările din anii ’70‑’90 ale unor istorici de artă precum Hubert Damisch, Louis Marin sau Daniel Arasse, Devant l’image se înscrie într‑un demers de revitalizare a discursului istoriei artei prin deschiderea acestei discipline către o știință interdisciplinară a imaginii – unul dintre câmpurile de cercetare cele mai creative astăzi. Didi‑Huberman articulează aici, încă din pliurile titlului, o întrebare urgentă, vitală și mereu actuală: cum privim o imagine?. Și implicit: cum modulează, modelează sau modifică ea cunoașterea noastră?.

Două moduri de a privi imaginile fac aici obiectul discuției: unul format în tradiția iconologică – știm să fim „panofskieni” în fața imaginilor, spune Didi‑Huberman, adică să identificăm în ele un sens profund, ascuns, ultim, să le descriem fără rest, să le analizăm până la detaliul revelator care ne‑ar face să accedem la adevărul lor. Celălalt, care își caută și el o tradiție, e sensibil la supradeterminarea imaginilor, adică la acumularea de sensuri multiple și contradictorii într‑o imagine, la cum acționează ea, la cum poate fi parcursă ea. Didi‑Huberman numește acest mod a fi „freudian” în fața imaginilor. Dar ce înseamnă mai precis acest lucru, nefiind aici vorba despre o psihobiografie a imaginilor? Provocarea constă în a admite că nu știm prea bine ce poate o imagine sau că nu știm până la capăt, că operăm în înțelegerea imaginilor cu proceduri de cunoaștere și categorii de gândire care ne‑au condiționat privirea și care, departe de a fi suficiente și totale, necesită permanent o reconsiderare, o reexaminare critică. Provocarea constă apoi în a decondiționa privirea, în a face din ea un fel de principiu de incertitudine, un spațiu de interogare (deci de deschidere, de posibilitate), nu de confirmare (deci de închidere, de putere). Provocarea constă, în sfârșit, în a gândi o poziție de oscilație în fața imaginilor, instabilă, dar de o instabilitate care se poate situa într‑un program de cunoaștere. Iar acest program vizează elaborarea unei istorii alternative a artei (și, prin extensie, a unei istorii a imaginilor) care nu se mai legitimează de la Giorgio Vasari și de la Erwin Panofsky, ci recuperează și deplasează moștenirea teoretică a unor Aloïs Riegl, Aby Warburg, Sigmund Freud, Walter Benjamin ori Georges Bataille.” ( din postfața Laurei Marin)

 

Despre autor

Georges Didi-Huberman (n. 1953), istoric de artă și filozof, predă la École des hautes études en sciences sociales (Paris). Autor a peste șaizeci de volume despre istoria și teoria imaginilor. Laureat în 2015 al prestigiosului premiu Theodor W. Adorno, care recompensează contribuțiile excepționale în domeniile filozofiei, muzicii, teatrului și filmului.

 

Bibliografie selectivă:

Invention de l’hystérie. Charcot et l’Iconographie photographique de la Salpêtrière (Macula, 1982)

La Peinture incarnée (Minuit, 1985)

Devant l’image. Question posée aux fins d’histoire de l’art (Minuit, 1990)

Fra Angelico. Dissemblance et figuration (Flammarion, 1990)

Ce que nous voyons, ce qui nous regarde (Minuit, 1992)

La Ressemblance informe, ou Le gai savoir visuel selon Georges Bataille (Macula, 1995)

Phasmes. Essais sur l’apparition, 1 (Minuit, 1998)

Devant le temps. Histoire de l’art et anachronisme des images (Minuit, 2000)

L’Image survivante. Histoire de l’art et temps des fantômes selon Aby Warburg (Minuit, 2002)

Ninfa moderna. Essai sur le drapé tombé (Gallimard, 2002)

Images malgré tout (Minuit, 2003)

L’Image ouverte. Motifs de l’incarnation dans les arts visuels (Gallimard, 2007)

Quand les images prennent position. L’OEil de l’histoire, 1 (Minuit, 2009)

Remontages du temps subi. L’OEil de l’histoire, 2 (Minuit, 2010)

Atlas ou le gai savoir inquiet. L’OEil de l’histoire, 3 (Minuit, 2011)

Peuples exposés, peuples figurants. L’OEil de l’histoire, 4 (Minuit, 2012)

Phalènes. Essais sur l’apparition, 2 (Minuit, 2013)

Passés cités par JLG. L’OEil de l’histoire, 5 (Minuit, 2015)

Ninfa fluida. Essai sur le drapé-désir (Gallimard, 2015)

Peuples en larmes, peuples en armes. L’OEil de l’histoire, 6 (Minuit, 2016)

Ninfa profunda. Essai sur le drapé-tourmente (Gallimard, 2017)

Aperçues (Minuit, 2018)

Ninfa dolorosa. Essai sur la mémoire d’un geste (Gallimard, 2019)

Désirer désobéir. Ce qui nous soulève, 1 (Minuit 2019)

Recenzii

Nu există încă recenzii.

Fii primul care adaugi o recenzie la „GEORGES DIDI‑HUBERMAN – În fața imaginii. Întrebare despre finalitatea unei istorii a artei”

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ați putea dori, de asemenea…