Descriere
În decembrie 2014 preşedintele Traian Băsescu îşi va încheia cei 10 ani de mandat. Este momentul bilanţului. În această carte punem o întrebare simplă: ce a însemnat deceniul Traian Băsescu? Nu vrem să facem o radiografie a unui singur personaj, ci o analiză a unei epoci care a adus în faţă o serie de obsesii publice noi, de structuri instituţionale noi, care a modificat legislaţia şi peisajul politic. Unele schimbări îl au pe Traian Băsescu în centru, altele privesc elitele influenţate direct de proiectul prezidenţial. Este o investigaţie despre transformările prin care a trecut România în ultima decadă. Faptul că finalul epocii Băsescu coincide cu aniversarea a 25 de ani de tranziţie face acest moment şi mai semnificativ.
Inițial, Traian Băsescu a fost preşedintele României în una dintre cele mai prospere perioade postcomuniste, urmată apoi de un dezastru economic şi social. Cele două mandate ale sale sunt separate de criza declanşată în 2009. Cu toate acestea, tema cu care şi‑a început primul mandat – reformarea în sens neoliberal a statului – a rămas o constantă pentru preşedintele Băsescu. Austeritatea ca răspuns la criză a fost totodată pusă la lucru pentru a continua demantelarea statului. Statul, nu capitalul, săracii şi asistaţii, nu băncile au devenit ţapii ispăşitori pentru criză şi principalele ei victime. Anticorupţia a livrat austeritate suplimentară pentru spaţiul ex‑comunist sub oblăduirea atentă a FMI, a Băncii Centrale Europene şi a UE, după ce, anterior, anticomunismul fusese, la rându‑i, bun la toate: să lupte cu trecutul tulbure, dar şi să privatizeze cam tot ce mai rămăsese de stat, căci statul este comunist. …
Traian Băsescu a câştigat două mandate, a supravieţuit la două referendumuri de suspendare, a trecut printr‑o criză a ostaticilor şi printr‑una financiară globală, a trebuit să înfrunte o opoziţie parlamentară de peste 70%, a intrat în război cu mai toată scena politică, s‑a despărţit de fostul său partid şi a văzut cum Adrian Năstase, Sorin Ovidiu Vântu, Dan Voiculescu şi alţi oponenţi s‑au dus la puşcărie. La final de mandat apare mai viu ca niciodată. Din acest punct de vedere, în mod obiectiv, Traian Băsescu a fost greu de ucis politic. Un die hard al tranziţiei, cu origini în perioada terminală a comunismului românesc. Traian Băsescu este un personaj sui generis şi idiosincratic, dar totodată şi numele turnurii pe care a luat‑o postcomunismul românesc în ultimul deceniu. O perioadă istorică ce se apropie acum de final, al cărei sens şi înţeles abia se conturează. Sperăm că această carte va ajuta la acest proces de înţelegere. ( Florin Poenaru, Costi Rogozanu)
Despre autor
NATALIA BUIER este doctorandă în cadrul departamentului de sociologie și antropologie socială al Central European University din Budapesta. A absolvit programul de master în studii urbane din cadrul aceluiași departament și a terminat studiile la nivel licență la Facultatea de sociologie și asistență socială a Universității „Babeș‑Bolyai” din Cluj.
COSMIN SEBASTIAN CERCEL este doctor în drept al Universității Paris I Panthéon‑Sorbonne, cu o teză asupra relației dintre drept și politică în contextul comunismului românesc. În prezent e Research Fellow la University of Nottingham School of Law, unde lucrează la un proiect de cercetare ce analizează disoluția conceptelor clasice de legalitate și constituționalism în gândirea juridică europeană din perioada interbelică. A publicat mai multe studii în reviste academice din străinătate.
PAUL CERNAT este lector universitar doctor la Catedra de istoria literaturii române a Universității București. A colaborat cu cronici literare și eseuri la numeroase reviste culturale. A publicat, împreună cu Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir, volumele În căutarea comunismului pierdut (Paralela 45, 2001), O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.‑R. Patapievici (Polirom, 2004), Explorări în comunismul romanesc, vol. I‑II (Polirom, 2004‑2005). Coautor, împreună cu Andrei Ungureanu, al romanului Războiul fluturilor (Polirom, 2005). Ca unic autor, a publicat volumele: Avangarda românească și complexul periferiei (Cartea Românească, 2007), Contimporanul: istoria unei reviste de avangardă (Editura Fundației Culturale Române, 2007) și Modernismul retro în romanul interbelic românesc (Art, 2009).
ALEX CISTELECAN este absolvent al Facultății de filosofie (Universitatea „Babeș‑Bolyai” din Cluj) și doctor în teorie politică (Universitatea LUISS din Roma), în prezent lector la Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș. A publicat numeroase studii și eseuri în reviste și volume colective, precum și cartea Viața ca film porno. Protocoalele Lacan (Aula, 2007); a coordonat (împreună cu Aakash Singh Rathore) volumul Wronging Rights? Philosophical Challenges for Human Rights (Routledge, 2011). Din 2008 este coordonator de colecție la Editura Tact, iar din 2013 coordonator al platformei CriticAtac.
CIPRIAN DOMNIȘORU este doctorand în politici publice și management la Carnegie Mellon University (specializându‑se în labour studies) și absolvent al unui masterat de politici publice (specializarea social policy) la Duke University. Între 2003 și 2008 a urmat cursurile Academiei de Studii Economice București, cu o licență asupra ajutorului pentru dezvoltare acordat de Banca Mondială, și cursurile SNSPA, cu o licență asupra castrismului ca ideologie politică.
VASILE ERNU este absolvent al Facultății de filosofie (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) și al unui masterat de filosofie (Universitatea „Babeș‑Bolyai” din Cluj). A fost redactor fondator al revistei Philosophy & Stuff și redactor asociat al revistei IDEA artă + societate. A publicat volumele: Născut în URSS (Polirom, 2006), Ultimii eretici ai Imperiului (Polirom, 2009), Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (împreună cu Bogdan‑Alexandru Stănescu; Polirom, 2009), Intelighenția rusă azi. Interviuri (Cartier, 2012), Sunt un om de stânga (Cartier, 2013). A coordonat (împreună cu Costi Rogozanu, Ciprian Șiulea și Ovidiu Țichindeleanu) volumul colectiv Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (Cartier, 2008). Este coordonator al platformei CriticAtac.
CLAUDIU GAIU a studiat filosofia la Universitatea „Babeș‑Bolyai” din Cluj, iar apoi s‑a specializat în istoria filosofiei moderne printr‑un doctorat la Universitatea Paris I Panthéon‑Sorbonne. Este autorul unei monografii asupra unui discipol al lui Montaigne, La prudence de l’homme d’esprit. L’ethique de Pierre Charron (Zeta Books, 2010) și al unei traduceri din Paul Veyne, Când lumea noastră a devenit creștină (312‑394) (Tact, 2010). Membru fondator al Centrului pentru Studiul Gândirii Politice Moderne, asociație internațională dedicată cercetării filosofiei politice între secolele al XV‑lea și al XVIII‑lea.
ȘTEFAN GUGA este doctorand în sociologie și antropologie la Central European University din Budapesta. A absolvit un program de master în cadrul aceleiași instituții și a urmat cursurile de licență la Facultatea de sociologie a Universității București.
FLORIN POENARU a studiat la Central European University din Budapesta, unde a obținut doctoratul în antropologie socială cu o teză despre relația dintre politică, clasă și istorie în postcomunism. Între 2004 și 2010 a activat ca observator electoral internațional în diferite țări postcomuniste. A publicat mai multe studii și eseuri în reviste și volume colective. Este coordonator al platformei CriticAtac.
COSTI ROGOZANU este absolvent al Facultății de Litere, Universitatea București. A publicat volumele de critică Agresiuni, digresiuni (Polirom, 2006) și Carte de muncă (Tact, 2013), precum și culegerea de proză scurtă Fuck the cool. Spune‑mi o poveste (Polirom, 2007), și a coordonat (împreună cu Vasile Ernu, Ciprian Șiulea și Ovidiu Țichindeleanu) volumul colectiv Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (Cartier, 2008). Este coordonator al platformei CriticAtac.
CIPRIAN ȘIULEA este absolvent al Facultății de filosofie (Universitatea „Babeș‑Bolyai” din Cluj). A fost profesor de științe socio‑umane în perioada 1995‑1999, apoi ziarist între 2004 și 2008, în prezent fiind traducător. Autor al cărții Retori, simulacre, imposturi (Compania, 2003) și coordonator (împreună cu Vasile Ernu, Costi Rogozanu și Ovidiu Țichindeleanu) al volumului Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (Cartier, 2008).
ENIKŐ VINCZE este profesor de antropologie și studii de gen la Universitatea „Babeș‑Bolyai”, cu publicații despre politici identitare, naționalism, feminism, etnicitate și gen, excluziune socială și discriminare multiplă, intersecționalitate, femei rome. Dedicată unor cercetări activiste, este implicată în activitatea mai multor organizații civice pentru romi din România.
tact –
Alex Goldiș in Cultura:
http://revistacultura.ro/nou/2015/02/basescu-in-era-societatii-spectacolului/
tact –
Emanuel COPILAŞ in Cultura:
http://www.observatorcultural.ro/Atit-ca-tragedie-cit-si-ca-farsa*articleID_31540-articles_details.html
mihai@adsem.ro –
Ce perspectiva. Omul a schimbat Romania..