Teologia după revoluția copernicană

Cele cinci scrieri ale lui Jacob Taubes publicate în această carte au apărut iniţial în limba engleză, între anii 1949 şi 1963. Raţiunile juxtapunerii celor cinci texte trebuie explicitate. Deşi simpla parcurgere a titlurilor sub care au fost aşezate lasă să se înţeleagă că tema care le subîntinde este teologia, coeziunea lor internă vine de altundeva. Acelaşi efort hermeneutic străbate fiecare text în parte, cu intenţia declarată de a pune în evidenţă liniile de forţă ale spaţiului logic deschis de revoluţia copernicană, spaţiul propriu-zis modern, şi, în paralel, de a examina posibilităţile de desfăşurare ale discursului şi reflecţiei teologice într-un asemenea spaţiu logic. Nu este vorba de a aplica în cazul particular al teologiei o metodă de interpretare, verificată deja sau verificabilă oricum şi în alte cazuri, ci, cum se va vedea, de a reliefa relaţia fundamentală ce leagă escatologia teologică de naşterea modernităţii. Însă, chiar dacă prin principiul ei escatologic stă, după Taubes, la originea epocii moderne, teologia creştină va cunoaşte în noua epocă un destin cel puţin paradoxal, dacă nu de-a dreptul fatal.