Istorie și conștiință de clasă.Studii despre dialectica marxistă

GEORG LUKÁCS – Istorie și conștiință de clasă.Studii despre dialectica marxistă

„Dacă doctrina lui Marx este urmată aici cu fidelitate, fără încercarea de a devia de la ea, de-a o îmbunătăți sau corecta, dacă aceste comentarii nu au o ambiție mai mare decât de a fi o interpretare, o explicare a doctrinei lui Marx în sensul lui Marx, această „ortodoxie” nu implică intenția de a conserva „integritatea estetică” a sistemului marxist. Fixarea acestui scop este determinată mai degrabă de convingerea că prin doctrina și metoda lui Marx a fost în sfârșit descoperită metoda corectă de cunoaștere a societății și istoriei. Această metodă este, în cea mai intimă esență a ei, istorică. De aceea este de la sine înțeles că ea trebuie neîncetat aplicată la sine însăși, iar aici se constituie unul dintre punctele esențiale ale acestor eseuri. Dar asta implică și o luare de poziție efectivă în privința problemelor de actualitate din prezent, deoarece o concluzie care rezultă din această înțelegere a metodei marxiste este aceea că scopul ei preeminent constă în cunoașterea prezentului.” (Georg Lukács)

Aflată la originea celor mai importante curente neomarxiste, Istorie și conștiință de clasă cuprinde o culegere de eseuri de dialectică marxistă. În secolul XX, influența ei a fost enormă și a atins gânditori ca Adorno, Habermas, ori Debord. Printre cele mai importante concepte ale cărții se numără cel de „reificare”, care e punctul de plecare al unei critici a tuturor formelor de înstrăinare din societatea burgheză, de la producția de marfă la obiectivarea științifică și tehnică. În epocă, lucrarea a stârnit numeroase dezbateri, fiind condamnată de marxismul oficial, iar Lukács silit să-și abjure ideile, întrucât contestase anumite presupoziții filosofice ale ortodoxiei marxiste, în special existența unor presupuse legi obiective ale istoriei și societății.