Oferta

Înţelepciunea lumii

Autori: Rémi Brague
(2 recenzii clienți)

44,31lei 38,50lei

Autor: Rémi Brague
Traducere: Cornelia Dumitru
Postfață: Virgil Ciomoș
404 pagini

© Librairie Arthème Fayard, 1999
© TACT, 2012

Cod Produs: 465 Categorie:
Editura: Editura Tact
ID Produs 4488

Descriere

În sensul în care îl folosesc, cuvântul „cosmologie” implică deci o deschidere spre antropologie. Este oare o violenţă impusă limbii? Mai rău, o tentativă de a reduce cosmologia la o simplă „viziune despre lume”, necesarmente subiectivă – indiferent că purtătorul acestei viziuni este un individ sau o societate? Să remarcăm înainte de toate că sensul cuvântului „lume” este deseori antropologic. Putem constata că el serveşte din ce în ce mai mult la desemnarea unor realităţi umane. Va trebui să ţinem seamă de această evoluţie semantică, ea însăşi simptom al unei revoluţii în mentalităţi. Pentru noi, aşadar, „lumea” indică pământul în ansamblul lui, considerat ca locul în care sălăşuieşte omenirea,oikoumenē, ori societatea, adică o parte a acesteia, stratul social cel mai remarcabil (un „om de lume”); în sfârşit, cuvântul poate desemna un mediu („mica lume a lui Don Camillo”). Acest sens, fie că este sau nu impropriu, a devenit totuşi cel mai recurent. Fiindcă, în fond, noi nu mai folosim deloc cuvântul „lume” pentru a desemna o realitate fizică în calitatea ei de realitate fizică. În această utilizare, el este înlocuit într-o oarecare măsură de alte cuvinte, precum „univers” sau „cosmos”. Într-adevăr, ni se întâmplă să desemnăm nişte realităţi cosmice ca „lumea” sau „lumile”, la plural – exact atunci când evocăm „pluralitatea lumilor”. Însă nu facem acest lucru decât dacă respectivele realităţi sunt considerate drept locuibile de către umanitate ori sunt închipuite ca populate de fiinţe ipotetice care ar fi analoage oamenilor („războiul lumilor”). Ar trebui deci să tragem concluzia că uitilizarea metaforică a termenului a contaminat în asemenea măsură sensul propriu al cuvântului, încât acesta a devenit cu neputinţă de folosit? De fapt, este necesar să vedem că termenul „lume” nu este liber de orice metaforă. Poate că nici nu există vreun cuvânt care să poată desemna ansamblul realităţii fizice fără să implice o optică determinată asupra acestuia. Am putea dovedei acest lucru pentru termenul „univers”, care pune accentul pe maniera în care ansamblul este orientat spre o unitate, ca şi cum ar fi focalizat asupra ei. Aici nu mă voi interesa decât de cuvântul „lume”. Îi vedem apărând caracterul metaforic dacă îl plasăm din nou la originile sale, fapt pentru care trebuie să fac un ocol în istorie.

 

Despre autor

Rémi Brague, (n. 1947) este un scriitor, filosof şi profesor universitar francez. Specialist în filosofia medievală arabă şi ebraică, predă la Universitatea Paris 1 (unde este director al centrului de cercetare „Tradition de la pensée classique”) şi la Universitatea Ludwig-Maximilian din München.

Lucrări principale:

Du temps chez Platon et Aristote. Quatre Études [Despre timp la Platon şi Aristotel. Patru studii] (1982),
Aristote et la question du monde. Essai sur le contexte cosmologique et anthropologique de l’ontologie [Aristotel şi problema lumii. Eseu asupra contextului cosmologic şi antropoligic al ontologiei] (1988),
Europe, la voie romaine [ed. rom.: Europa, calea romană, 2002] (1992),
La Sagesse du monde [ed. rom.: Înțelepciunea lumii, Editura Tact, Cluj, 2012] (1999),
Introduction au monde grec: études d’histoire de la philosophie [Introducere în lumea greacă: studii de istorie a filosofiei] (2005),
Image vagabonde. Essai sur l’imaginaire baudelairien [Imagine vagabondă. Eseu asupra imaginarului baudelerian] (2008).

2 recenzii pentru Înţelepciunea lumii

  1. tact

  2. tact

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ați putea dori, de asemenea…