𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞𝐬 𝐃𝐢𝐝𝐢-𝐇𝐮𝐛𝐞𝐫𝐦𝐚𝐧 (n. 1953), istoric de artă și filozof, predă la École des hautes études en sciences sociales (Paris). Autor a peste șaizeci de volume despre istoria și teoria imaginilor. Laureat în 2015 al prestigiosului premiu Theodor W. Adorno, care recompensează contribuțiile excepționale în domeniile filozofiei, muzicii, teatrului și filmului.
Bibliografie selectivă:
𝐼𝑛𝑣𝑒𝑛𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑑𝑒 𝑙’ℎ𝑦𝑠𝑡𝑒́𝑟𝑖𝑒. 𝐶ℎ𝑎𝑟𝑐𝑜𝑡 𝑒𝑡 𝑙’𝐼𝑐𝑜𝑛𝑜𝑔𝑟𝑎𝑝ℎ𝑖𝑒 𝑝ℎ𝑜𝑡𝑜𝑔𝑟𝑎𝑝ℎ𝑖𝑞𝑢𝑒 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑆𝑎𝑙𝑝𝑒̂𝑡𝑟𝑖𝑒̀𝑟𝑒 (Macula, 1982)
𝐿𝑎 𝑃𝑒𝑖𝑛𝑡𝑢𝑟𝑒 𝑖𝑛𝑐𝑎𝑟𝑛𝑒́𝑒 (Minuit, 1985)
𝐷𝑒𝑣𝑎𝑛𝑡 𝑙’𝑖𝑚𝑎𝑔𝑒. 𝑄𝑢𝑒𝑠𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑝𝑜𝑠𝑒́𝑒 𝑎𝑢𝑥 𝑓𝑖𝑛𝑠 𝑑’ℎ𝑖𝑠𝑡𝑜𝑖𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑙’𝑎𝑟𝑡 (Minuit, 1990)
𝐹𝑟𝑎 𝐴𝑛𝑔𝑒𝑙𝑖𝑐𝑜. 𝐷𝑖𝑠𝑠𝑒𝑚𝑏𝑙𝑎𝑛𝑐𝑒 𝑒𝑡 𝑓𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛 (Flammarion, 1990)
𝐶𝑒 𝑞𝑢𝑒 𝑛𝑜𝑢𝑠 𝑣𝑜𝑦𝑜𝑛𝑠, 𝑐𝑒 𝑞𝑢𝑖 𝑛𝑜𝑢𝑠 𝑟𝑒𝑔𝑎𝑟𝑑𝑒 (Minuit, 1992)
𝐿𝑎 𝑅𝑒𝑠𝑠𝑒𝑚𝑏𝑙𝑎𝑛𝑐𝑒 𝑖𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚𝑒, 𝑜𝑢 𝐿𝑒 𝑔𝑎𝑖 𝑠𝑎𝑣𝑜𝑖𝑟 𝑣𝑖𝑠𝑢𝑒𝑙 𝑠𝑒𝑙𝑜𝑛 𝐺𝑒𝑜𝑟𝑔𝑒𝑠 𝐵𝑎𝑡𝑎𝑖𝑙𝑙𝑒 (Macula, 1995)
𝑃ℎ𝑎𝑠𝑚𝑒𝑠. 𝐸𝑠𝑠𝑎𝑖𝑠 𝑠𝑢𝑟 𝑙’𝑎𝑝𝑝𝑎𝑟𝑖𝑡𝑖𝑜𝑛, 1 (Minuit, 1998)
𝐷𝑒𝑣𝑎𝑛𝑡 𝑙𝑒 𝑡𝑒𝑚𝑝𝑠. 𝐻𝑖𝑠𝑡𝑜𝑖𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑙’𝑎𝑟𝑡 𝑒𝑡 𝑎𝑛𝑎𝑐ℎ𝑟𝑜𝑛𝑖𝑠𝑚𝑒 𝑑𝑒𝑠 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑒𝑠 (Minuit, 2000)
𝐿’𝐼𝑚𝑎𝑔𝑒 𝑠𝑢𝑟𝑣𝑖𝑣𝑎𝑛𝑡𝑒. 𝐻𝑖𝑠𝑡𝑜𝑖𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑙’𝑎𝑟𝑡 𝑒𝑡 𝑡𝑒𝑚𝑝𝑠 𝑑𝑒𝑠 𝑓𝑎𝑛𝑡𝑜̂𝑚𝑒𝑠 𝑠𝑒𝑙𝑜𝑛 𝐴𝑏𝑦 𝑊𝑎𝑟𝑏𝑢𝑟𝑔 (Minuit, 2002)
𝑁𝑖𝑛𝑓𝑎 𝑚𝑜𝑑𝑒𝑟𝑛𝑎. 𝐸𝑠𝑠𝑎𝑖 𝑠𝑢𝑟 𝑙𝑒 𝑑𝑟𝑎𝑝𝑒́ 𝑡𝑜𝑚𝑏𝑒́ (Gallimard, 2002)
𝐼𝑚𝑎𝑔𝑒𝑠 𝑚𝑎𝑙𝑔𝑟𝑒́ 𝑡𝑜𝑢𝑡 (Minuit, 2003)
𝐿’𝐼𝑚𝑎𝑔𝑒 𝑜𝑢𝑣𝑒𝑟𝑡𝑒. 𝑀𝑜𝑡𝑖𝑓𝑠 𝑑𝑒 𝑙’𝑖𝑛𝑐𝑎𝑟𝑛𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑑𝑎𝑛𝑠 𝑙𝑒𝑠 𝑎𝑟𝑡𝑠 𝑣𝑖𝑠𝑢𝑒𝑙𝑠 (Gallimard, 2007)
𝑄𝑢𝑎𝑛𝑑 𝑙𝑒𝑠 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑒𝑠 𝑝𝑟𝑒𝑛𝑛𝑒𝑛𝑡 𝑝𝑜𝑠𝑖𝑡𝑖𝑜𝑛. 𝐿’𝑂𝐸𝑖𝑙 𝑑𝑒 𝑙’ℎ𝑖𝑠𝑡𝑜𝑖𝑟𝑒, 1 (Minuit, 2009)
𝑅𝑒𝑚𝑜𝑛𝑡𝑎𝑔𝑒𝑠 𝑑𝑢 𝑡𝑒𝑚𝑝𝑠 𝑠𝑢𝑏𝑖. 𝐿’𝑂𝐸𝑖𝑙 𝑑𝑒 𝑙’ℎ𝑖𝑠𝑡𝑜𝑖𝑟𝑒, 2 (Minuit, 2010)
𝐴𝑡𝑙𝑎𝑠 𝑜𝑢 𝑙𝑒 𝑔𝑎𝑖 𝑠𝑎𝑣𝑜𝑖𝑟 𝑖𝑛𝑞𝑢𝑖𝑒𝑡. 𝐿’𝑂𝐸𝑖𝑙 𝑑𝑒 𝑙’ℎ𝑖𝑠𝑡𝑜𝑖𝑟𝑒, 3 (Minuit, 2011)
𝑃𝑒𝑢𝑝𝑙𝑒𝑠 𝑒𝑥𝑝𝑜𝑠𝑒́𝑠, 𝑝𝑒𝑢𝑝𝑙𝑒𝑠 𝑓𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎𝑛𝑡𝑠. 𝐿’𝑂𝐸𝑖𝑙 𝑑𝑒 𝑙’ℎ𝑖𝑠𝑡𝑜𝑖𝑟𝑒, 4 (Minuit, 2012)
𝑃ℎ𝑎𝑙𝑒̀𝑛𝑒𝑠. 𝐸𝑠𝑠𝑎𝑖𝑠 𝑠𝑢𝑟 𝑙’𝑎𝑝𝑝𝑎𝑟𝑖𝑡𝑖𝑜𝑛, 2 (Minuit, 2013)
𝑃𝑎𝑠𝑠𝑒́𝑠 𝑐𝑖𝑡𝑒́𝑠 𝑝𝑎𝑟 𝐽𝐿𝐺. 𝐿’𝑂𝐸𝑖𝑙 𝑑𝑒 𝑙’ℎ𝑖𝑠𝑡𝑜𝑖𝑟𝑒, 5 (Minuit, 2015)
𝑁𝑖𝑛𝑓𝑎 𝑓𝑙𝑢𝑖𝑑𝑎. 𝐸𝑠𝑠𝑎𝑖 𝑠𝑢𝑟 𝑙𝑒 𝑑𝑟𝑎𝑝𝑒́-𝑑𝑒́𝑠𝑖𝑟 (Gallimard, 2015)
𝑃𝑒𝑢𝑝𝑙𝑒𝑠 𝑒𝑛 𝑙𝑎𝑟𝑚𝑒𝑠, 𝑝𝑒𝑢𝑝𝑙𝑒𝑠 𝑒𝑛 𝑎𝑟𝑚𝑒𝑠. 𝐿’𝑂𝐸𝑖𝑙 𝑑𝑒 𝑙’ℎ𝑖𝑠𝑡𝑜𝑖𝑟𝑒, 6 (Minuit, 2016)
𝑁𝑖𝑛𝑓𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎. 𝐸𝑠𝑠𝑎𝑖 𝑠𝑢𝑟 𝑙𝑒 𝑑𝑟𝑎𝑝𝑒́-𝑡𝑜𝑢𝑟𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 (Gallimard, 2017)
𝐴𝑝𝑒𝑟𝑐̧𝑢𝑒𝑠 (Minuit, 2018)
𝑁𝑖𝑛𝑓𝑎 𝑑𝑜𝑙𝑜𝑟𝑜𝑠𝑎. 𝐸𝑠𝑠𝑎𝑖 𝑠𝑢𝑟 𝑙𝑎 𝑚𝑒́𝑚𝑜𝑖𝑟𝑒 𝑑’𝑢𝑛 𝑔𝑒𝑠𝑡𝑒(Gallimard, 2019)
𝐷𝑒́𝑠𝑖𝑟𝑒𝑟 𝑑𝑒́𝑠𝑜𝑏𝑒́𝑖𝑟. 𝐶𝑒 𝑞𝑢𝑖 𝑛𝑜𝑢𝑠 𝑠𝑜𝑢𝑙𝑒̀𝑣𝑒, 1 (Minuit 2019)