Pentru un nou roman

Se tot repetă, în lung și-n lat, că noua artă este imorală, decadentă, inumană și neagră. Dar acest raționament face trimitere la sănătatea de fier a obloanelor și a formolului, adică la sănătatea morții. Suntem întotdeauna decadenți în raport cu trecutul: betonul armat în raport cu piatra, socialismul în raport cu monarhia patriarhală, Proust în raport cu Balzac. Și nu este câtuși de puțin inuman să vrem să-i construim omului o viață nouă; ea nu ar părea neagră decât dacă – jelind mereu după vechile culori – n-am încerca să vedem noile frumuseți care o luminează. În orice caz, arta de astăziîi propune cititorului și spectatorului un fel de a trăi în lumea prezentă și de a participa la crearea permanentă a lumii de mâine. Pentru a reuși, noul roman îi cere publicului să mai aibă încă încredere în puterea literaturii și îi cere romancierului să nu-i fie rușine să o facă.