Descriere
Editori: Alex Goldiș, Christian Moraru, Andrei Terian – Pentru o nouă cultură critică românească
„În timp ce proza, poezia și literatura în general au cultivat manifestul ca gen și, odată cu el, delimitarea netă și programatică față de idei și formule anterioare, în critica și teoria postbelică din România asemenea texte polemice au lipsit aproape cu desăvârșire. Explicațiile sunt multiple, dar legate între ele: dependența complexă, inclusiv administrativă, a unei generații critice de cea dinaintea ei; o cultură excesivă a autorității, dar și a reverenței, a slugărniciei chiar, în critică și în afara ei – tinerii critici de ieri și de azi știau și știu că audiența lor principală, cea care conta și contează pentru carierele lor, consta și constă în „maeștrii” și profesorii lor, iar a scrie nu doar „sub îndrumarea” acestora, ci pur și simplu pentru ei a avut efecte dezastruoase pentru cultura critică românească; apoi, prezumția naivă sau, în funcție de situație, pretenția interesată că mai multe paradigme critice sau teoretice pot coabita fără tensiunile dintre ele; nu în ultimul rând, vigilența cu care regimul supraveghea și reprima orice formă publică de disensiune și conflict până în 1990. În plus, mai mult decât în literatură, în critică a fost dominantă o falsă conștiință anistorică și apolitică conform căreia protocoalele și platformele critice nu navighează apele istoriei, nu se supun testelor ei, nu evoluează și nu se succed, ci există simultan și armonios. Această ficțiune cotemporalistă – această atemporalitate imaginară – a dus la un pacifism și el iluzoriu, care a fost dublat de un relativism nu mai puțin găunos. Împreună, ele au descurajat controversele de substanță, altfel normale și necesare; e probabil că acestea ar fi adus la lumină mai multe opțiuni, repere și valori. Iar pentru că asta nu s‑a întâmplat, perioada de după Al Doilea Război Mondial, cu tot cu deceniile ei de pretinsă liberalizare poststalinistă, apare, retrospectiv, drept scena osificării și stagnării criticii românești și a consolidării treptate a unui statu-quo critic nombrilist înăuntrul căruia fantasme conceptuale și „instituții” precum „personalitatea”, „talentul”, „creativitatea”, „intuiția”, „judecata de valoare” și „finețea” operează nestingherite ca singure foruri de normare a funcționării sistemului critic.
Complăcându‑se de mai bine de o jumătate de secol într‑o dubioasă imutabilitate, acestea au produs, produc încă și pun în vigoare reguli, principii și criterii cu termen de mult expirat, arbitrare, discreționare și lipsite de pertinență dincolo de contextul românesc. E adevărat că restrângerea câmpului critic‑literar la un perimetru național cutreierat de fantezii autarhice și decuplat de la sinergiile intelectuale ale planetei a fost impusă oficial și determinantă înainte de 1990, deși ar trebui știut mai exact cât de mult din această izolare se datorează inerțiilor interbelice, cât din ea poate fi imputată cenzurii și autocenzurii, în ce măsură dispariția acestora, împreună cu sistemul din care făceau parte, a fost după Războiul Rece premisa diversificării și actualizării câmpului teoretic și metodologic de abordare a literarului și culturalului și, în fine, dacă această resetare e reală, care este aportul la ea al generației de critici de după 2000. În orice caz, circulația fără precedent a bunurilor materiale și a celor simbolice precum ideile critice, multiplicarea rapidă a traducerilor și mondializarea accelerată a standardelor academice în materie de interpretare literar‑culturală fac astăzi o asemenea carantină abuzivă și dăunătoare culturii critic.”
Din Cuprins:
Adriana Stan – Consensul „liberal”: critică, sistem și politică după Al Doilea Război Mondial
Andrei Terian – Un sistem perfect: oameni, instituții și oameni‑instituții în cultura critică românească actuală
Teodora Dumitru – Welcome to Zombieland! Trecutul (in)utilizabil al criticii literare românești
Cosmin Borza – Critica academică românească: de la bagatelizare la simulacru
Ștefan Baghiu – Clout, Reach & Echo Chambers: capitalismul de platformă și radicalismul criticii literare
Alex Goldiș – “Cancerul semnificațiilor”: fobia metodei în critica românească postbelică
Daiana Gârdan – De ce o critică literară comparată?
Andreea Mironescu and Doris Mironescu – Către un materialism cultural: estetism și masculinism în cultura critică românească
Bogdan Popa – Genul și queer‑ul în România: schiță pentru un nou program critic
Maria Chiorean – Unde sunt Disability Studies?
Mihai Iovănel – Literatură, critică și ideologie în România postdouămiistă
Mihai Iovănel and Christian Moraru – Corectitudinea politică între realitate și fetiș: un dialog (I)
Mihai Iovănel and Christian Moraru – Două culturi critice: un dialog (II)
Christian Moraru – După „autoritate”: critica în democrație și democrația în critică
Doris Mironescu – Comunitatea critică și critica în comunitate sau ce fel de societate trebuie să construiască studiile literare
Mihnea Bâlici – Șaizecismul călător și comunitatea critică internațională: despre „exportul” culturii critice din România
Coda: Whither? Încotro? Reconstrucția sistemului critic românesc
Descarcă în format electronic
Despre autor
Alex Goldiș este cadru didactic al Facultății de Litere a Universității „Babeș‑Bolyai” și redactor al revistei Vatra. A publicat volumele Critica în tranșee. De la realismul socialist la autonomia esteticului (Cartea Românească, 2011), Sincronizarea criticii românești postbelice în deceniile opt și nouă – teorii, metode, critici (Editura Muzeul Literaturii Române, 2013) și, în calitate de editor alături de Ștefan Baghiu, Translations and Semi‑Peripheral Cultures: Worlding the Romanian Novel in the Modern Literary System (Peter Lang, 2022).
Christian Moraru este Class of 1949 Distinguished Professor in the Humanities și profesor de literatură americană și teorie critică la University of North Carolina, Greensboro. E specializat în ficțiunea americană contemporană și în teoria literar‑culturală, mai ales în noile materialisme, world literature, cu accent pe narațiunea modernă și istoria ideilor, studiile globale și postmodernism și succesorii lui de după Războiul Rece. Este autorul volumelor Ceremonia textului (Eminescu, 1985), Alexandru Ivasiuc. Anatomia imaginii (Minerva, 1988) și Poetica reflectării. Încercare în arheologia mimezei (Univers, 1990), Cosmodernism: American Narrative, Late Globalization, and the New Cultural Imaginary (University of Michigan Press, 2011), Reading for the Planet: Toward a Geomethodology (University of Michigan Press, 2015) și Flat Aesthetics: Twenty‑First‑Century American Fiction and the Making of the Contemporary (Bloomsbury, 2023).
Andrei Terian este prorector responsabil cu activitatea de cercetare, inovare și internaționalizare și profesor de literatură română la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Specializările sale includ studiul literaturii române moderne și contemporane (secolele XIX‑XXI), istoria criticii literare românești, teoria critică și literatura mondială (world literature). Ultimele sale cărți includ volumele coeditate The German Model in Romanian Culture (Peter Lang, 2023) și Theory in the “Post” Era: A Vocabulary for the 21st‑Century Conceptual Commons (Bloomsbury, 2022).
Ștefan Baghiu este lector la Facultatea de Litere și Arte din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și secretar de redacție al revistei academice Transilvania. A coeditat volume academice precum Ruralism and Literature in Romania (2019), Beyond the Iron Curtain: Revisiting the Literary System of Communist Romania (2021) sau Translations and Semi‑Peripheral Cultures. Worlding the Romanian Novel in the Modern Literary System (2022).
Mihnea Bâlici este doctorand în cadrul Facultății de Litere a Universității „Babeș‑Bolyai” din Cluj‑Napoca. Teza lui de doctorat constă într‑un studiu despre reprezentările migrației economice în proza românească postcomunistă.Domeniile sale de interes includ literatura contemporană românească, world literature, analiza sistemelor‑lume, teoria critică și studiile culturale.
Cosmin Borza este cercetător științific la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române, Filiala Cluj‑Napoca. Specializat în istorie literară, teorie critică și literatura română din secolele XX‑XXI, Borza este autorul cărților Marin Sorescu. Singur printre canonici (Art, 2014) și Dezbaterea canonică astăzi. Cazul literaturii române postbelice (Editura Muzeul Literaturii Române, 2016).
Maria Chiorean este doctorandă și asistent de cercetare la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. A absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș‑Bolyai”, unde s‑a specializat în literatură comparată și literatură română, precum și programul de masterat (MLitt) în literaturi postcoloniale și world literature de la University of St. Andrews din Scoția.
Teodora Dumitru este doctor în filologie al Universității din București și cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române. A publicat volumele Sindromul evoluționist (Editura Muzeul Literaturii Române, 2013), Modernitatea politică și literară în gândirea lui E. Lovinescu (Editura Muzeul Literaturii Române, 2016) și Rețeaua modernităților: Paul de Man – Matei Călinescu – Antoine Compagnon (Editura Muzeul Literaturii Române, 2016).
Daiana Gârdan este cadru didactic al Facultății de Litere, Universitatea „Babeș‑Bolyai” din Cluj‑Napoca. E specializată în romanul modern, teoria critică, world literature și digital humanities și este autoarea cărții Între lumi. Romanul românesc în sistemul literar modern (Casa Cărții de Știință, 2023).
Mihai Iovănel este critic și istoric literar. A studiat la Facultatea de Litere a Universității din București, unde a obținut doctoratul în filologie în 2011. Este cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București.A publicat volumele Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică (Cartea Românească, 2012), Roman polițist (Tact, 2015), Ideologiile literaturii în postcomunismul românesc (Editura Muzeul Literaturii Române, 2017) și Istoria literaturii române contemporane: 1990‑2020 (Polirom, 2021).
Andreea Mironescu este cercetător științific gradul II la Institutul de Cercetări Interdisciplinare, în cadrul Departamentului de Științe Socio‑Umane, al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este autoarea unei monografii intitulate Afacerea clasicilor: Paul Zarifopol și critica modernității (Tracus Arte, 2014).
Doris Mironescu este conferențiar în Departamentul de Românistică al Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și cercetător la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române. A publicat cărțile Viața lui M. Blecher. Împotriva biografiei (Humanitas, 2018) și Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2016).
Bogdan Popa este cercetător științific principal în cadrul Facultății de Litere și Studii Culturale a Universității Transilvania din Brașov. Este autorul cărților De‑Centering Queer Theory: Communist Sexuality in the Flow During and after the Cold War (Manchester University Press, 2021) și Shame: A Genealogy of Queer Practices in the 19th Century (Edinburgh University Press, 2017).
Adriana Stan este lector universitar în Departamentul de Literatură Comparată de la Facultatea de Litere a Universității „Babeș‑Bolyai” din Cluj‑Napoca. Este autoarea cărților Posteritatea lui Tudor Vianu. Alternativele criticii românești postbelice (Editura Muzeul Literaturii Române, 2015) și Bastionul lingvistic. O istorie comparată a structuralismului în România (Editura Muzeul Literaturii Române, 2017).
Descarcă în format electronic
Recenzii
Nu există încă recenzii.