COREY ROBIN – Spiritul reacționar. Conservatorismul de la Edmund Burke la Donald Trump

COREY ROBIN – Spiritul reacționar. Conservatorismul de la Edmund Burke la Donald Trump

“Scopul meu în această nouă ediție este de a situa ascensiunea și guvernarea lui Trump în interiorul îndelungatei tradiții conservatoare, care este, în ansamblu, o tradiție a ideilor puse în practică. Pentru a înțelege ascensiunea sa – modul în care Trump vorbește poporului american, tropii și temele la care el apelează –, trebuie să fim atenți la ceea ce a spus. Pentru a înțelege guvernarea sa, trebuie să fim atenți la ceea ce a făcut. Cea mai mare parte a analizei mele se concentrează asupra ascensiunii lui Trump și, prin urmare, asupra cuvintelor sale, deși încerc să evidențiez și unde, așa cum se întâmplă adesea, guvernarea sa se îndepărtează de vorbele sale. Argumentez că o mare parte din aspectele cele mai îngrijorătoare și supărătoare ale fenomenului Trump – în special rasismul, nerespectarea legii și violența – nu sunt inedite, dar susțin că există elemente ale ascensiunii și guvernării sale care sunt noi. Pentru a înțelege mai bine ce anume este nou la Trump, mă concentrez mai puțin pe brutalitatea sa retorică, pentru care a fost pe bună dreptate criticat și unanim condamnat, și mai mult asupra inovațiilor neașteptate și adesea trecute cu vederea pe care le-a adus, în special în ceea ce privește atitudinile dreptei față de stat și piață. Cred că exact acolo se vede cel mai clar modul în care Trump s-a distanțat de predecesorii săi.

Cartea începe cu trei eseuri teoretice care stabilesc caracteristicile fundamentale ale dreptei. O numesc un „abecedar” al reacțiunii. El cercetează ideile față de care reacționează dreapta (mișcările emancipatoare ale stângii) și cele pe care caută să le protejeze (ceea ce eu numesc „viața privată a puterii”); modul în care își creează contrarevoluțiile printr-o reconfigurare a vechiului și prin preluarea unor idei noi, în special prin împrumuturi de la stânga; modul în care îmbină elitismul cu populismul, făcând privilegiile populare; și poziția centrală a violenței atât în mijloacele sale, cât și în scopurile urmărite.
Restul cărții este organizat cronologic și geografic. Partea a doua ne poartă la punctul zero al politicii reacționare: vechile regimuri din Europa, începând cu secolul al XVII-lea și până la începutul secolului al XX-lea. Amplasată în trei momente distincte ale timpului contrarevoluționar – Războiul Civil Englez, Revoluția Franceză și interregnul protosocialist dintre Comuna din Paris și Revoluția Bolșevică –, această secțiune analizează modul în care Hobbes, Burke, Nietzsche și Hayek au încercat să formuleze politicile privilegiului în și pentru o epocă democrată. Capitolele despre Burke, Nietzsche și Hayek acordă o atenție specială încercărilor acestora de a formula, în contextul unei economii capitaliste, o politică aristocratică a războiului și o politică aristocratică a pieței. Partea a treia ne conduce la apoteoza reacționară a conservatorismului din Statele Unite, începând cu anii 1950 și până în prezent. Aici ofer o lectură atentă a cinci momente ale reacțiunii americane: utopia capitalistă a lui Ayn Rand de la mijlocul secolului trecut; fuziunea dintre anxietatea rasială și cea de gen din Partidul Republican al lui Barry Goldwater și Richard Nixon; tamburii războiului din imaginarul neoconservator; și viziunile darwiniste ale lui Antonin Scalia și Donald Trump.”