ROLAND ERNE, SABINA STAN, DARRAGH GOLDEN, IMRE SZABÓ, VINCENZO MACCARRONE – PIAȚA E POLITICĂ. Guvernanța europeană și politica muncii de la criza financiară la pandemie

ROLAND ERNE, SABINA STAN, DARRAGH GOLDEN, IMRE SZABÓ, VINCENZO MACCARRONE – PIAȚA E POLITICĂ. Guvernanța europeană și politica muncii de la criza financiară la pandemie

Această carte examinează noul regim de guvernanță economică (NGE) adoptat de UE după 2008. Designul său de cercetare inovator surprinde formularea supranațională a prescripțiilor NGE și implementarea lor inegală în diferite țări (Germania, Italia, Irlanda, România), arii de politici publice (relații de muncă, servicii publice) și sectoare (transport, apă, sănătate). Noul regim a condus la un mod mult mai vertical de integrare a UE, iar agenda sa de comodificare a declanșat o multitudine de proteste sindicale și ale mișcărilor sociale, inclusiv la nivel transnațional.

Cartea prezintă constatări cruciale pentru perspectivele democrației europene, deoarece politica muncii este esențială în încadrarea luptelor privind direcția NGE de‑a lungul unei axe comodificare – decomodificare, mai degrabă decât pe o axă care opune nivelul național și cel al Uniunii Europene de adoptare a deciziilor de politici publice. Pentru a clarifica procesele corespunzătoare la nivelul UE, cartea adaptează la nivel transnațional perspectivele asupra rolului istoric pe care mișcările muncitorilor l‑au jucat în dezvoltarea democrației și a statelor sociale la nivel national.

“Peste tot, politica Uniunii Europene (UE) devine din ce în ce mai controversată. Am decis prin urmare să publicăm cartea noastră, apărută inițial în 2024 în limba engleză, și în limba română. Sperăm că această ediție va ajuta un public mai larg să înțeleagă mai bine caracteristicile obscure ale guvernanței UE în domenii-cheie precum relațiile de muncă și serviciile publice. Această înțelegere este crucială pentru cei care doresc o Europă mai democratică și mai socială. Cartea noastră a generat numeroase reacții în reviste academice și în mass‑media, inclusiv în Le Monde și Libertatea. Cel mai important însă este că această carte a trecut și testul timpului, dat fiind că evoluțiile recente în guvernanța UE au confirmat deja concluziile la care am ajuns în ea. La 11 noiembrie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o hotărâre istorică, validând toate dispozițiile-cheie ale Directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Hotărârea Curții privind această nouă lege a UE înseamnă o victorie importantă pentru Europa socială. În 2022, decidenții UE au adoptat Directiva pentru a recâștiga sprijinul lucrătorilor și al sindicatelor pentru proiectul de integrare europeană, pe care îl pierduseră după trecerea UE la regimul noii guvernanțe economice (NGE) după criza financiară din 2008. Așa cum subliniem în capitolul 6 al acestei cărți, Comisia Europeană și Consiliul au însărcinat mai multe state membre, și anume cele care se aflau în brațul cel mai coercitiv al regimului NGE, precum Irlanda și România, să reducă salariile și să dereglementeze mecanismele relațiilor de muncă. Directiva UE privind salariile minime din 2022 a luat în schimb o direcție opusă, stabilind valori de referință pentru salariile minime adecvate, adoptate la nivel național – la 60% din salariul median național și la 50% din salariul mediu național. În hotărârea sa din noiembrie 2025 referitoare la Directiva privind salariile minime, Curtea UE a confirmat, de asemenea, că statele membre au datoria să promoveze negocierile colective, inclusiv obiectivul ambițios de a atinge o acoperire de 80% a acestora. Poate cel mai semnificativ aspect este păstrarea de către Curte și a articolelor cruciale privind drepturile sindicale, în special cele care impun angajatorilor să acorde sindicatelor acces liber la angajații lor, atât la fața locului, cât și online. Această hotărâre este un bun exemplu de efect neintenționat de „propagare” (spillover) a competențelor de elaborare a politicilor publice către UE – una care, în mod ironic, provine din erorile de calcul strategic pe care angajatorii europeni le‑au făcut în timpul crizei financiare: după cum subliniem în capitolul 2, asociațiile patronale, în dorința lor de a folosi instituțiile UE pentru a impune reduceri salariale și a dereglementa instituțiile de negociere colectivă după criza financiară din 2008, au deschis fără să vrea calea pentru legislația socială a UE în materie de salarii. Adoptarea Directivei UE privind salariile minime în 2022 și hotărârea Curții UE din 2025 confirmă așadar că, odată ce ariile de politici publice sunt europenizate – fie și în scopuri neoliberale –, ele rămân deschise către intervenții sociale compensatorii și după ce orientările politice își schimbă direcția (Erne 2025). Dacă în timpul pandemiei traiectoria intervențiilor UE în relațiile de muncă a luat o direcție socială, capitolele 12 și 13 ale cărții arată că prescripțiile UE postpandemice privind serviciile publice în general și cele din transport, apă și sănătate în special au continuat să promoveze soluții favorabile patronatului. Desigur, în 2020 liderii UE au suspendat temporar Pactul de stabilitate și creștere și au convenit chiar asupra unui pachet comun de stimulente UE, de proporții fără precedent în istoria Uniunii, pentru a sprijini reziliența și redresarea statelor membre după pandemie. În același timp însă, decidenții UE au condiționat acordarea acestor fonduri UE de punerea în aplicare a unor ținte și jaloane concrete, ceea ce a sporit puterea executivului UE în elaborarea politicilor publice naționale.” (ROLAND ERNE, SABINA STAN, DARRAGH GOLDEN, IMRE SZABÓ, VINCENZO MACCARRONE)

Cuprins

Guvernanța economică europeană și politica muncii
O schimbare de paradigmă în modul de înțelegere a integrării UE și a politicii muncii
Cum putem stabili orientarea prescripțiilor NGE ale UE?
Contextualizarea prescripțiilor NGE ale UE și designul cercetării

Guvernanța UE în relațiile de muncă și oponenții săi
Guvernanța UE în servicii publice și oponenții săi

Guvernanța UE în serviciile de transport și oponenții săi
Guvernanța UE în servicii de apă și oponenții săi
Guvernanța UE în servicii de sănătate și oponenții săi

Politica muncii și prescripțiile NGE ale UE de‑a lungul ariilor și sectoarelor
Reorientarea regimului NGE al UE după izbucnirea pandemiei de COVID‑19
Orientarea regimului NGE al UE postpandemic și oponenții săi